Scriz su Tumièç

 

 

 

RIMIS SU TUMIÈÇ

 

 

 

 

 

Indice

 

 

1. Tumièç e lis sôs monz
2. 1998 - A Tumièç
3. Plazze Grande di Tumièç
4. Lusignute di Mariane
5. Incontro tra i siôrs e puars
6. La barache dai ucei
7. I puartis di Tumièç
8. Versione scaricabile

 

 

 

1

 

 

TUMIÈÇ E LIS SÔS MONZ

 

 

 

Da che Bût e Tajamènt a si cjatin e a van a stâze

a è la plane di Tumièç cu lis monz che ai fasin suâze.

 

Al è il Feste cul so fuàrt che al ven su a soreli jevât

e il plui alt San Simeòn al è sùbit lì tacât.


Di une bande a jàn il lâc che a ju spiêle che a ju mire

il Tajamènt a tor a ur gire che al mâr al ponte al tire.


La cjadene dal Faèit a finìs in tal Piciàt

ancje jei a jà un pît tal lâc a si sa chel al è un fat.


Al continue il lunc Botài che a si tache tal Plombàde

il massìz dal ros Verzègnis a è une mont ben ben stacade.


A si viodin di lontàn i cretòns sul Tajamènt

il Tinìsa al pâr plui dongje un gjgant un monumènt.


Il biel bec dal Cuel Gjentîl a si viôt a drete man

lui al domine la mont dal Lumiei fin al Deàn.


Sore Cjànive al è il Dobis che al no l’è l’ultim dal cjàr

dopo al ven il Diverdalce il Duròn e il Pic di Cuàr.


Plui indevànt dilà da Bût al è il Cuc il Val Medàn

e il Tersàdie che a si slùngje daûr Strabût e San Floreàn.


A è restade la Mariane che a si alze biele drete

di Tumièç a è une bielezze cussì a plomp cul dint e la crete.

 

 

 

2

 

 

1998 - A TUMIÈÇ

 

 

 

    O Tumièç, come centro tu seis nassût,

par fâ incontrâ la int da Cjargne e dal Friûl

propit achì sot Mariane e Strabût.

 

Cussi a ti an volût i patriarcjis, i dogjis di Vignesie

e i imperators todescs, francesi e ancjmò

todescs e amcje i res e la republiche d’Italie.

 

Par tancj agns tu as fat ben il to dovei,

fasint di centro par ducj i Cjargnei,

tu as vût cussì une tô degne identitât.

 

Tu as vût cussì une tô cjacarade nete,

né sierade ne slavrade, cun tun zeta

stuzzichin che a la fâs precise e sclete.

 

In chest secul tecnologjc, tant tu seis cressût

cun cjasis e fabrichis tra il Tajament e la Bût

e tante int gnove a è vegnude di ogni lûc.

 

Cres pur Tumièç, al pas da civiltât,

ma atent a no pierdi la tô miôr identitât,

propit cumò che tu seis diventât zitât.

 

 

 

3

 

 

PLAZZE GRANDE DI TUMIÈÇ

 

 

 

Plazze Grande, plazze Grande

tantis rôbis tu as viodût

storie pizzule o pur grande

tante int cun te a jà vivût.

 

Cun pôs puartis, elegante

e scuadrade ben benòn

viers il domo tu ti vierzis

ch’a ti slargje chel cjantòn.

 

E cussì, i biei palàz

che i timps a ti an portât

ti incornisin degnamenti

cul to domo il blanc sagrât.

 

E lì sore, la Picote

jù frondose cui siei vertz

tu da Cjargne une belezze

tu la plazze di Tumièç.

 

 

 

4

 

 

LUSIGNUTE DI MARIANE

 

 

 

Lusignute insomp Mariane

che cul gnot i tu ti impìis

tu fâs lûs a la Gran’ Mâri

che a vêgle sui siei fìis

 

 

e tal gnot cuanc che lis stelis

a tempiestin il cîl seren

tancj ti cirin tra chês bielis

che a brilin cussì ben

 

 

e lassù la tô lusute

a si viôt in tai paîs

un pensîr pa Madonute

in Mariane ducj i dîs.

 

 

 

5

 

 

TUMIÈÇ – FIESTE DA MADONE DAL CARMINE

Sâgre dal Borgàt

INCONTRO TRA I SIÔRS E I PUARS

 

 

 

Oms e feminis di Cjavrîs

si vestissin di siorez,

chei invece di Plazzute

si vestissin di puarez.


Borghesi e popolàns

a saressin di clamâ,

siôrs e puars a è la diferenze

che di plui a si fâs cjalâ.


Come fradis lôr s’incontrin,

come ch'à vûl la tardizion,

in chel dì ch’a si festegje la Madone

dal Carmine, cu la procession.


Lis cjampanis tal Borgàt a lunc

a sunin il lôr legri campanon,

ducj i borcs a son clamâz

a rinovâ la lôr devozion.


Bandierinis in Plazzute,

golosez, ‘zûcs, mùsiche e fusetis,

gnûfs amôrs e frutis bielis

setin siôris o puaretis.


Sagre plene, siôrs e puars

ducj insieme tal Borgàt,

ma sul pâl da cucagne

a tocje lâ su a gjat.


In che dì a par di jessi

ducj compagns ta chel ‘zuâ

e se propit a no è vere,

cui sa, ch’a no veti di ‘zovâ.

 

 

 

6

 

 

  TUMIÈÇ “MERCJÂT DAI SANZ” 2001

LA BARACHE DAI UCEI

 

 

 

Sot di cjase tal mercjât

la barache dai ucei

e il borc al è diventât

dut un legri ciu ci.

 

Une schirie di sgjaibeutis

e ucei di tancj colôrs,

altris sgjaibis cui cunìns

simpri atènz e timorôs.

 

I cjanùz a son tas covis

inzussîz, sbiros o spaventâz,

tal soreli a son lis vaschis

cui pes ros, neris e misclizzaz.

 

I uceluz cu lis mossutis

a saltuzzin cibicànt,

i pes ros ta l’aghe a lusin

svelz si movin svirgulànt.

 

A si ferme une fantate

a cjarezze un cjanùt,

po lu lasse cun languôr

e si volte a dai un cuc.

 

Incjantâz a son i fruz

che a voressin comprâ dut,

ma che dopo si contentin

di lâ vie cun tun pessut.

 

Oms e feminis si fermin

alc a cjase a vulin portâ,

alc di vîf e di ninìn

une sorprese al lôr frutìn.

 

 

 

      7

 

 

I PUARTIS DI TUMIÈÇ

 

 

 

A son pôs i paîs cui puartis seti in Cjargne che in Friûl,

ma Tumièç al à i siei puartis no grandòns ma ben metûz.

Da plazzute a plazze a grande a son puartis di lunc fur,

biei e alz a son chei da plazze che si slungjin in vie Cavour.

 

 

Cu lis lôr buteghis viertis a son vècjos son vècjons

tante int sot di lôr a è passade, tante vite tant lavôr.

Sot i arcs dai vècjos puartis son passaz puars e siôrs

e tancj fruts a iu an gjoldûz movinsi libars a tor di lôr.

 

 

Lôr ti parin dal soreli che pur a ur dà il lusôr

e un pôc a ti confuartin cuant che propit al è nulôr,

ma s’al plôf o s’al nevê e al pâr dificil di la fûr

tu pos lâ ta l’ostarie a son i puartis li di fûr.

 

 

 

8

 

 

Scarica in pdf
Rimis su Tumièç.pdf
Documento Adobe Acrobat 105.5 KB

scrivi un commento